• Home
  • Actualitate
  • Cornel Dinicu, patronul de la Ferma Dacilor, prima reactie dupa ce si-a inmormantat copilul: „Trecutul ma face sa nu fiu…”

Cornel Dinicu, patronul de la Ferma Dacilor, prima reactie dupa ce si-a inmormantat copilul: „Trecutul ma face sa nu fiu…”

Patronul de la Ferma Dacilor, Cornel Dinicu, a avut o prima reactie dupa ce si-a condus pe ultimul drum copilul. Afaceristul a vorbit despre tragedia care a zguduit intreaga Romanie.

”Acestea sunt noptile de priveghi ale fiului meu si am inceput sa scriu pentru ca n-am unde sa-mi vars durerea. N-am nici unde sa spun adevarul. N-am nici prieteni in politica, nici in presa, nici sustinerea de care se tot vorbeste.

Am prieteni multi si apropiati, dar nu din astia de care se tot aude.

Scriu pentru ca am inteles ca dupa inmormantarea fiului urmeaza sa fiu arestat si cum altfel o sa mai pot sa imi spun povestea?!

Mesajul acesta e spovedania publica pe care nu ma asteptam sa o fac vreodata, e durerea unui tata care isi ingroapa fiul, e durerea unui prieten care isi ingroapa prietenii cei mai apropiati.

Condoleante familiior celor care au fost cu noi in acea noapte tragica.

E peste puterile mele sa duc nenorocirea si toate lucrurile pe care le spuneti despre mine, dar macar sa fi incercat sa va povestesc.

Eu sunt un baiat care a plecat din Mizil acum peste 30 de ani la Bucuresti din dorinta de mai mult. Provin dintr-o familie simpla cu 8 copii. Din pacate pentru mine, variantele mele de a gasi un loc de munca erau extrem, extrem de limitate. Aveam un singur avantaj cu care am plecat la drum, anume acela de a fi fost sportiv. Sa fiu paznic, garda de corp, n-a fost visul meu in viata, dar n-aveam cu ce trai, deci asta a fost. Acum stiu sa fac multe, dar la vremea aia atat puteam si asta a fost.

Pe masura ce mi s-a mai dezghetat mintea am mai avut si alte locuri de munca.

Am facut un club. M-am intors la Mizil, am vandut apartamentul parintilor si o casa mostenita tot de la ei la Breaza, m-am umplut de credite la banci, datorii la prieteni si am facut Hotelul din Mizil, apoi Pisicina. Falimentul a batut pe nesimtite la usa pentru ca bancile nu te asteapta…iar eu nu eram tocmai un administrator cu scoala.

Atat s-a putut.

Ferma Dacilor a aparut ca idee in urma unei tragedii. Un bun prieten mi-a murit de foarte tanar, iar cand au venit rezultatele analizelor concluzia a fost ca a murit intoxicat de mancarea proasta din comert. Atunci m-am gandit sa-mi fac o ferma unde sa produc lapte, oua, carne, carnati, branza si sa livrez catre 500 de familii saptamanal materie prima pentru mesele lor. Pamantul era extrem de ieftin la vremea respectiva, asa ca am cumparat si eu o bucata mica din ceea ce azi era Ferma Dacilor

Voiam sa fac un grajd pentru care am fost sa obtin autorizatii inca de la inceput. In baza faptului ca aveam un trecut si bani de dat stanga-dreapta deloc, autorizatia intarzia sa apara. Documentele pe care le cereau erau imposibil de obtinut, cum ar fi un plan urbanistic zonal care a fost eliberat dupa 4 ani!!! Apoi intr-un control s-a constatat ca aveam construite niste custi de iepuri (sper ca stiti cum arata) si ca trebuie sa le daram daca vreau autorizatie. Era, evident, un alt mod de a lungi procesul.

Am inceput sa cresc pasari, gaste, porci pentru livrarile la care visam eu.

Vulpile ne dadeau tarcoale necontenit, pana cand, intr-o zi era prea evident ca ceva nu-i in regula. Vulpea trecea nestingherita cu o gasca la purtator chiar prin fata mea. Ne-am apucat de numarat si socul a fost pe masura, peste 1000 de gaste lipsa.

Am realizat ca nu eram deloc in filmul bun si atunci am decis sa construim primele 6 camere de inchiriat in continuarea grajdului. Iar drumuri la autoritati, iar dezbateri, iar ignorare, iar, iar, iar. Si acum ma intreb citind prin presa una-alta unde sunt relatiile si conexiunile astea despre care zice lumea ca le am sau le aveam, ca nu va puteti imagina cate greutati am avut cu ferma si nu vorbesc doar de autorizari, ci si de electricitate, si de apa, si de acces, si cate si mai cate si n-am gasit nici rezolvare, nici intelegere de la autoritati.

An de an am incercat sa dezvoltam Ferma Dacilor. Sa extindem cazarile, sa diversificam productia, sa ne adaptam vremurilor. Am muncit la pamant si la animale, am cumparat materia prima pe care nu o produceam noi de la producatori locali, am reinvestit fara regret banii care au venit ulterior muncii noastre.

Pentru cine scriu eu acest text?

In primul rand pentru familiile celor decedati, care sunt ca familia mea si prietenii copiilor mei, apoi pentru toti cei care au fost vreodata la Ferma Dacilor crezand in acest proiect si datorita carora visul a devenit realitate, si nu in ultimul rand pentru autoritati care trebuie sa gaseasca vinovatii.
De ce acum? Pentru ca aud la nesfarsit ca dupa inmormantarea copilului voi fi arestat pentru a se da un exemplu si pentru ca nu-mi doresc ca oameni nevinovati sa sufere alaturi de mine, oameni precum administratorul, actionari etc.

La durerea pe care o simt acum, nu conteaza ce se intampla cu mine, dar imi doresc liniste pentru cei dragi, nu conteaza cat ma veti haitui pe mine.

Ma numiti pe toate posturile interlop. Si din pacate, am o reputatie proasta creata cu multi ani in urma care merge peste tot cu mine. Nu conteaza cat bine faci, conteaza doar Greselile pe care le faci. Nu pare sa conteze nici ca sunt achitat, nici care a fost adevarul la vremea respectiva.

Multi dintre cei care aveti o opinie acum legata de activitatea mea de atunci, desi a avea o parere nu e echivalent cu a cunoaste ceva, nici nu erati nascuti.

Daca acum spun ca atunci am fost condamnat pentru ca trebuia? Ca mi-am aparat un prieten bun impotriva clanurilor tiganesti care aveau relatii extraordinar de sus si eu eram doar un simplu pion?

Ca eram un nimeni care trebuia sa pice ca sa fie altii bine?

Pentru voi ramane doar ce s-a consemnat. Eram tanar, sportiv, puternic. Am platit. Pare oricum ca nu destul pentru ca stampila asta de cercetat in stare retinere nu dispare niciodata.
Acesta este unul dintre motivele pentru care am vrut sa imi protejez familia si numele meu nu apare nicaieri in ceea ce priveste proiectul Fermei.

Afacerea era pe numele lui Adrian Ristin, un prieten vechi si bun al familiei. Un om foarte apropiat.

Situatia mea de familie este mai complicata, pentru ca am 5 copii din 3 relatii si pentru a nu crea favoritisme si tensiuni am decis ca firma sa fie din punct de vedere juridic in administratia unui apropiat. Astfel, cine a vrut din familie bani, a trebuit sa munceasca, urmand ca pe viitor fiecare sa primeasca ceva in functie de implicarea avuta.
Nici nu sunt, nici nu am fost un om bogat din punct de vedere financiar, sunt un om de la tara care a vrut sa implementeze copiilor disciplina si constiinta ca banii se fac prin munca. Toata familia mea munceste la Ferma.

Ati spus ca s-au spalat bani in pandemie, ca Ferma a facut profit.

S-au spalat sau s-a facut profit? Ca e o contradictie.

Eu am investit in acest proiect in timp tot, plus bani imprumutati, fara a lua ceva inapoi. Toate castigurile se reinvestesu. Eu nu mi-am facut case, nu am schimbat masina dupa masina, eu doar am incercat sa imi indeplinesc un vis.

In pandemie am functionat cu restrictii ca toata lumea, iar mare parte din venituri au venit din livrari.

Impreuna cu copiii mei am facut personal livrari la domiciliu si multumim celor care au cumparat ca asa ne-am sustinut.

Am declarat veniturile si profiturile. Nu inteleg de ce conform presei e gresit ca lumea venea sa petreaca la Ferma. Sunt ceea ce in trecut numeam carciumar. Eu imi doream ca oamenii sa vina la noi si sa se simta bine. Niciodata nu m-a interesat cine, ce functie avea.

Incercam mereu sa ne fidelizam clientii prin metodele normale practicate de orice restaurant/pensiune/magazin.

Nu aveam autorizatie de construire tocmai pentru ca nu aveam relatii bune cu politicul.

Am reusit intabularea cladirii prin instanta dupa o perioada semnificativa. A fost nevoie sa dau in judecata ca sa ajungem in legalitate.

Am gresit pentru ca am vrut sa imi indeplinesc visul de a crea ceva unic in Romania in locul in care m-am nascut si m-am incapatanat sa nu accept ca nu se poate din partea celor care stiu doar sa puna piedica.

Nu suna placut, dar Ferma Dacilor a adus mai multa vizibilitate Romaniei decat toate targurile Ministerului Turismului la un loc.

S-a inteles ca am intrat in legalitate prin instanta, si nici asta nu a fost simplu, bineinteles.

Autorizarea ISU. Ferma s-a construit in timp. Intai o ferma, apoi cateva locuri de cazare. Nu a fost de la inceput asa cum era in prezent. Necesitatea autorizarilor a venit pe parcurs pentru ca la inceput noi aveam 12 locuri de cazare, respectiv 6 camere, iar pana in 16 locuri aceasta autorizatie nu este necesara.

Cand ne-am marit am cerut autorizarea. De ce nu o aveam?

Pentru ca eram in proces. Totul era nou, facut cu firme specializate, ferma avand hidranti interiori si exteriori, extinctoare, scari de exterior, lemnul era ignifugat, centrala antiincendiu, detectoare de fum, 4 bazine a cate 40 de tone de apa fiecare, mai exact 160 de tone de apa pregatita mereu pentru orice eventualitate. In fapt, toate masurile de siguranta existau, mai putin paratrasnetul.

Ma gandeam ca o sa le auziti si la televizor ca sigur s-a constatat prezenta tuturor acestor masuri. Ce nu spune nimeni e ca aceasta nenorocire s-a intamplat in casa mea, la petrecerea de Craciun cu familia mea si musafirii mei.

Toti cei care au decedat nu erau clienti ai Fermei, erau familie si musafiri care au fost gazduiti in casa privata care nu avea nevoie de autorizatii pentru ca nu era destinata inchirierii.

Deasupra camerelor de cazare de la parter destinate inchirierii exista o parte a cladirii cu intrare separata din interior si din exterior unde existau 4 camere si un living unde locuiam eu si familia mea si unde mai gazduiam prietenii cand veneau in vizita.

Dupa petrecerea de Craciun musafirii au ramas peste noapte in acest spatiu, care nu era destinat publicului.

Nu stiu ce urmeaza sa se intample cu mine, dar tor trebuie sa aflu cine mi-a ucis familia, apropiatii!

Pentru mine, care nu am lipsit in nicio etapa a constructiei Fermei este extrem de suspect modul in care aceasta a ars si rapiditatea cu care flacarile s-au extins.

Centrala antiincendiu, desi omologata, nu a functionat. Probabil trebuie sa multumim celor de la Electrica pentru scaderea tensiunii pe magistrala si penelor de curent frecvente in ciuda reclamatiilor depuse constant catre ei.

In camere nu existau resouri. Centrala pentru incalzire functiona si nu se afla in aceeasi cladire cu cea care a ars.

Suntem o familie care vrea sa munceasca si a dovedit-o. Am crescut o afacere in Romania, am platit taxe, nu ma dezic de ce am facut dar birocratia se pare ca a invins iar..
Nu conteaza daca faci, daca indeplinesti conditiile, ci in final este despre functionari, hartii si birocratie. Eu aveam tot, mai putin un paratrasnet.

De ce cred ca e o mana criminala? Pentru ca eu sunt victima perfecta.

Trecutul meu ma face sa nu fiu credibil indiferent ce as spune acum, si indiferent care e adevarul..Ce conteaza e doar ce spun autoritatile care au zis din prima zi ca exclud o astfel de Ipoteza..
Cum excluzi ceva daca nu cercetezi?…”, a scris Cornel Dinicu pe Facebook.


Distribuie